12 lucruri despre Helicobacter Pylori
imagine Dreamstime

1. Helicobacter Pylori este o bacterie care se poate găsi în stomacul omului. Nu este o bacterie comensală (adică inofensivă), ea putând cauza multiple probleme.

2. Prezența ei în stomac este corelată cu fenomene erozive, inflamație, sindrom dispeptic, creșterea riscului de cancer gastric.

3. Helicobacter Pylori se poate identifica prin mai multe căi: biopsie de mucoasă gastrică la endoscopie, testul respirator cu urează, identificarea antigenului specific în scaun sau sânge.

4. Prezența anticorpilor împotriva acestei bacterii nu este neapărat concludentă pentru o infecție curentă, deoarece anticorpii pot rămâne mult timp prezenți și pot semnifica o infecție mai veche, tratată medicamentos eficient sau remisă spontan (rarisim).

5. Cine are Helicobacter Pylori în stomac, chiar în lipsa simptomelor digestive (greață, arsuri, plenitudine, dureri, reflux acid) trebuie să facă o cură specială de eradicare, pentru a minimaliza riscul de cancer gastric și a evita eventuale afecțiuni viitoare.

6. Cura de eradicare este dificilă și include de regulă mai multe dintre aceste substanțe, cele mai importante fiind antibioticele: amoxicilină, claritromicină, levofloxacină (acestea sunt antibiotice), metronidazol (agent inclus în grupa antiinfecțioase), antiacide etc. Medicul va alege antibioticele în funcție de particularitățile pacientului (alergii, patologii hepatice sau renale) și cura poate ține 7-10-14-21 de zile sau chiar mai mult. Se pot da probiotice în această perioadă, cu prelungire încă o săptămână după cura antibiotică. Un inhibitor de aciditate de tipul esomeprazolului (sau altceva similar) este obligatoriu pe toată perioada curei.

7. Femeile sunt mai predispuse la candidoze vaginale sau orale în timpul sau după asemenea scheme de antibioterapie, trebuind să primească și terapie antifungică.

8. La un timp după terminarea curei de eradicare a Helicobacter Pylori, se vor reface analizele pentru a verifica eficiența tratamentului.

9. Spălatul pe mâini este o măsură importantă în limitarea reinfectărilor. Spălarea eficientă a fructelor și legumelor este de asemenea extrem de importantă.

10. Nu recomandăm abuzul de antibiotice, iar medicii să încerce conceperea unor scheme cât mai eficiente și mai ușor de suportat de către pacient. Amoxicilina și claritromicina ar trebui date succesiv, nu în același timp (spre exemplu 1 gram amoxicilină la 12 ore timp de șapte zile, respectiv 500mg claritromicină la 12 ore, zilele 7-14).

11. În cazul reacțiilor adverse la antibiotice (chiar digestive, cu greață, vărsături, diaree sau infecții fungice de tip candidoză) trebuie să vă prezentați la medic pentru a discuta conduita.

12. În cadrul unei cure bine construite, regimul alimentar nu trebuie să aibă limitări drastice; ar fi bine să se evite condimentele, alimentele acide, alcoolul, prăjelile, fructele în cantități mari, sucurile carbogazoase. Fumatul trebuie evitat.

Cum ne poți susțineVasi Rădulescu este fondatorul proiectului #leapșadesănătate. Scrie de ani buni despre părțile bune sau mai puțin bune ale sistemului medical românesc și a fost ales Cel mai bun medic comunicator la premiile COPAC 2018. A scris două cărți, Dragă inimă și Culorile uitării, care pot fi găsite la bookzone într-un pachet la preț special.

Dacă apreciezi munca noastră de a realiza o educație medicală veritabilă, ne poți susține cu o sumă modestă în fiecare lună, folosind platforma Patreon. Pentru noi va conta enorm. Mulțumim.

devino patron ⇒