cefalee
ilustrație Dreamstime

Creierul per se nu doare niciodată. Atunci când experimentăm o cefalee, simțim în primul rând durere, apoi presiune și chiar amețeală, toate însoțite de reverberații în întreg organismul. Dar unde apare această durere?

Cefaleea este un simptom atât de vag și des întâlnit, încât e foarte greu de încadrat la o analiză superficială.

Nu ne dor niciodată neuronii din creier, ci acolo se procesează impulsurile venite de la alți nervi, mușchi ce îmbracă gâtul sau capul, învelișurile nervoase ale creierului, articulațiile apropiate capului. Encefalul (denumirea creierului) nu deține receptori de durere.

Dacă apreciezi ceea ce facem și vrei să sprijini jurnalismul medical de cea mai bună calitate, te rugăm să ne susții folosind platforma Patreon.

Vreau să sprijin proiectul

În ultimii ani, tot mai mulți medici au acceptat că sindroamele cefalalgice (algic vine de la durere, cefal de la cap) reprezintă și răspunsuri centrale la tensiuni în mușchii ce manșonează calvaria (oasele ce protejează creierul) și gâtul. Pastilele care detensionează musculatura duc la ameliorarea cefaleei.

Anumite conflicte nervoase pot da durere de cap. Există formațiuni tumorale care apasă nervii, procese inflamatorii (dinții, ureche, nas, ochi, sinusuri), malformații vasculare, poziții articulare vicioase. Trebuie găsite cauzele exacte și rezolvate prompt.

Foarte mulți oameni stau greșit cu gâtul și capul, proiecția făcându-se vicios, cu suprasolicitarea coloanei cervicale. Apare cefaleea occipitală (în zona din spate a capului), cu durere din ceafă, ascendentă, spre occiput. O poziție cu capul drept pe coloană, exercițiile de gimnastică ale gâtului, un antiinflamator la nevoie sunt măsuri suficiente pentru a nu ajunge la modificări articulare ce pot necesita chiar corecție chirurgicală.

Hipertensiunea arterială dă durere de cap. Este o durere în vertex (punctul cel mai înalt al calvariei), occiput, în spatele ochilor, însoțită de presiune, amețeală, chiar greață. Hipertensivii trebuie să recunoască simptomele tipice, să își ia imediat tensiunea cu un aparat (digital, dar ideal cu manșetă mare care se pune deasupra cotului, pe braț, cu furtunul jos, spre degetul mare), să se întindă pe un pat, să își ia pastilele din schema cronică sau să apeleze la altele (gen captopril sub limbă). Salturile tensionale (de exemplu peste 200/100 mmHg) sunt urgențe medicale și necesită vizită la medic.

Problemele oftalmologice cu defecte la nivelul lentilelor naturale sau ale retinei pot duce la cefalee. Un consult specializat, cu ochelari la nevoie, poate anula durerea de cap.

Tulburările anxios-depresive au de regulă în cortegiul lor de manifestări cefaleea. Persoanele depresive trebuie să apeleze la psiholog sau psihiatru, fără nicio rușine.

Durerea de cap poate fi semnal de alarmă în infecții generale (viroze, pneumonii, pielonefrite etc.), intoxicații (amoniac în insuficiențele hepatice, creatinină și uree în insuficiențele renale, ingestii mari de paracetamol sau alte substanțe).

Orice sindrom cefalalgic repetat necesită investigații și consult neurologic, dacă s-au exclus celelalte etiologii (cauze) cardiovasculare, reumatologice, stomatologice, oftalmologice. Poate fi vorba de o formațiune tumorală care apasă țesutul cerebral sau care trage de structurile învelitoare ale creierului (duramater, arahnoida, piamater – acestea dor de regulă), anevrisme vasculare; aici e nevoie de regulă de intervenții chirurgicale.

Cefaleea poate fi un simptom banal, dar ne spune foarte multe lucruri. Funcționează ca o alarmă când ceva nu este în regulă în alte părți și trebuie să îi dăm importanță, să ne verificăm, să corectăm cauzele.