Cât de sănătoasă este trecerea la ora de vară?
imagine Dreamstime

Martie este luna în care trecem la ora de vară, în ultima duminică a ei. Am făcut asta mereu și ne-a intrat în automatism, dar probabil nu ne-am întrebat suficient nici de ce o facem, nici dacă schimbarea e sănătoasă pentru noi.

Organismul ieșit din iarnă se poate lovi de astenia de primăvară, care are ca substrat principal un dezechilibru central. Astenia de primăvară este o coroborare de factori și stări. În primul rând, creierul pare acoperit în atmosfera iernii, apăsat, privat de soare și interacțiune amplă cu natura vie. Revenirea cere un anumit timp, mai ales că primul contact cu lumina, temperatura mai mare, presiunea atmosferică schimbată poate crea dezechilibre centrale. Secreția de melatonină este mai scăzută iarna, iar venirea primăverii generează o lipsă de adaptare eficientă a acestei secreții.

După șocul rotației sezoniere, omul intervine și împinge artificial ziua până mai târziu, acțiune inventată pentru a mări productivitatea și a face economii energetice. În realitate, primele zile de după această schimbare pot fi foarte grele, iar perturbarea somnului cu scoaterea forțată a unei ore a tras semnale serioase de alarmă; un studiu¹ efectuat în Finlanda a arătat risc mai mare cu 8% de AVC (accident vascular cerebral) imediat după trecerea la ora de vară.

Dacă apreciezi ceea ce facem și vrei să sprijini jurnalismul medical de cea mai bună calitate, te rugăm să ne susții folosind platforma Patreon.

Vreau să sprijin proiectul

Somnul este crucial pentru sănătate și modificările brușce în ritmul circadian pot însemna perturbări dramatice pentru unele categorii de oameni. Același studiu a găsit că pacienții cu cancer (ei au oricum risc mult mai mare de a face accident ischemic cerebral) înregistrau un risc cu 25% mai mare de a face evenimente embolice centrale imediat după schimbarea orei, iar persoanele cu vârsta de peste 65 de ani aveau un risc cu 20% mai mare pentru același tip de eveniment (când spunem ischemie, ne referim la cheag de sânge care face blocaj).

Un alt studiu² ceva mai vechi a găsit că în zilele de luni și marți de după schimbarea orei există cu 10% mai multe evenimente coronariene. Un eveniment coronarian acut înseamnă de regulă infarct miocardic.

Se pare că se petrec și mai multe accidente rutiere³ în primele zile care urmează schimbării orei. Rata de depresii este și ea mai mare, coroborând schimbarea sezonieră cu intervenția asupra timpului convențional.

Pentru toate modificările naturale (tranziție sezonieră) sau impuse de om (schimbarea orei), un program riguros de somn este important. Alimentația diversificată, în doze moderate, înseamnă sănătate. Exercițiile fizice și expunerea la soare ajută enorm. Înainte de schimbarea orei în luna martie, se recomandă pentru câteva zile trezirea cu o jumătate de ceas mai devreme, ca organismul să se adapteze lin.

Aproximativ 70 de țări folosesc schimbarea orelor.

Există o propunere UE de a se renunța la ora de vară. Această propunere a fost discutată și la noi, ridicată la fileu chiar de către Ministerul Sănătății. Nu e o dorință a vreunei persoane anume care s-a gândit să mai facă o modificare, ci este o propunere cu studii riguroase în spate. Rămâne de văzut ce se va întâmpla.

 

Un material de dr. Vasi Rădulescu, fondator #leapșadesănătate